A fost înfiinţată în anul 1995, continuând şi dezvoltând publicarea de monografii şi periodice începută în anul 1966 de colectivul de specialitate condus de Cornel Irimie.
Datorită faptului că Muzeul sibian deţine una dintre cele mai vaste şi valoroase colecţii de icoane pictate pe sticlă şi lemn (peste 2000 de piese) care necesită intervenţii specializate de conservare şi restaurare, în anul 1990, odată cu inaugurarea Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale "Astra", a fost înfiinţat si laboratorul. Acesta este organizat în sediul din Piaţa Mică nr. 12.
Necesitatea educării artistice a publicului în spiritul valorilor autentic-tradiţionale, precum si necesitatea de a ajuta ţăranii meşteşugari -care au salvat miraculos şi continuă să practice meşteşugurile tradiţionale - să-şi promoveze produsele şi să supravieţuiască într-o competiţie acerbă, globală, generată de economia liberă de piaţă nu au fost niciodată mai stringente decât în aceşti ani de tranziţie, când problema fundamentală a naţunii, vizând destinul său istoric pe termen lung, este conservarea identităţii cultural naţionale, în condiţiile globalizării civilizaţiei modern-occidentale. Dicţionarul “Random House Webster’s Collegiate” defineşte breasla ca “ o organizaţie de persoane legate de interese şi obiective comune, special creată pentru protecţia şi ajutorul reciproc al membrilor săi”. Breslele meşteşugarilor sunt originare din Germania secolului al XI-lea. Instituirea uniunilor de bresle datează din perioada medievală, mai exact din sec. XIII-XIV, din Anglia. O definiţie modernă a zilelor noastre ar asimila breasla unei asociaţii sau organizaţii care serveşte interesele meşteşugarilor din domenii specifice si din anumite arii geografice. Cele mai multe dintre aceste uniuni au început cu un grup restrâns de meşteşugari, reuniţi din necesităţi economice şi de comunicare, de promovare a produselor lor, de împărtăşire a problemelor specifice persoanelor din afara comunităţii.
Muzeul Pr. Zosim Oancea din Sibiel gǎzduieşte cea mai mare expoziţie de icoane pe sticlǎ din Transilvania existentǎ astǎzi, o splendoare de creativitate artisticǎ de inspiraţie religioasǎ nǎscutǎ din bogǎţia tradiţiei creştine ortodoxe şi din fantezia pictorilor ţǎrani români.
Un eveniment cu o semnificatie aparte în viata românilor transilvaneni a reprezentat întemeierea, la Sibiu, a Asociatiunii transilvane pentru literatura româna si cultura poporului român (ASTRA), în perioada 23-26 octombrie/4-7 noiembrie 1861. Aceasta s-a constituit ca o societate de tip academic, dupa modelul societatilor existente deja la natiunile învecinate. ASTRA a luptat permanent împotriva politicii de deznationalizare a românilor, punând bazele unei miscari de revigorare a constiintei nationale si militând pentru ridicarea poporului prin cultura. Asociatiunea a dus o lupta continua pentru câstigarea drepturilor românilor transilvaneni, aflati sub ocupatie habsburgica pâna în 1867, iar apoi sub ocupatia Imperiului Austro-ungar. Tinta majora a ASTREI, de la înfiintare si pâna în zorii secolului al XX-lea, a fost unificarea culturala a românilor, pentru ca mai apoi sa poata fi înfaptuita si unificarea statala.
\r\n
\r\n Odata cu constituirea ASTREI, a luat fiinta si Biblioteca Asociatiunii, care numara, la început, 195 de volume. Primul sediu al acesteia a fost o camera din cladirea Seminarului Diecezan, aflat pe str. Cisnadiei (azi N. Balcescu), nr. 7. În Adunarea generala de la Brasov (1862), s-a instituit un fond de 100 de florini pentru achizitionarea de carti, din dorinta de a dezvolta cât mai mult fondul bibliotecii, pe lânga donatiile deja prevazute. Lucrarile care urmau a fi cumparate erau selectate de o comisie al carei presedinte s-a hotarât a fi T. Cipariu.
Proiect online de promovare a valorilor culturale medieşene. Oferă prezentări ale artiştilor locali, detalii despre evenimente recente şi articole de acoperire regională.
